Esbe
**Anime #1 Fan**
 Din: 東京
Inregistrat: acum 17 ani
Postari: 158
|
|
Dupa o saptamana.
In sfarsit venise vremea spectacolului de iarna. Era joi. Urmatoarea zi avea sa fie marele program pregatit cu atata grija. Inca nu imi venea sa cred cat timp trecuse. Parca ieri ma recuperam dupa raceala si eram la Kayo acasa cand Yvy incepu sa vorbeasca si noi primisem puterile de pisici. Pe vremea aceea nu aveam probleme, eram un grup de prietene foarte bune care se distrau impreuna fara problema salvarii lumii pe cap.
Era deja noapte si stateam intinsa in patul meu privind pe geam la secerea lunii care se vedea clar pe cerul senin. Eram nelinistita, dar credeam ca era normal, din moment ce eram in rolul principal si aveam sa il sarut pe Aisu la sfarsit de program (parte din spectacolul "Romeo si Julieta" ) si aveam sa fiu vazut desigur de Yuri. Nu mai vorbeam cu el asa de mult ca inainte, dar relatia noastra se imbunatatea incetul cu incetul....oricum, nu acesta era motivul ingrijorarii mele. ...puterile mele suspectau ceva, iar acel lucru oribil avea sa ne strice ziua spectacolului....dar noi inca nu stiam asta....eram inca doar un grup de fete (si de baieti) care se distrau cat mai puteau.
Toata dimineata urmatoare o petrecusem in tensiune deplina. In orice moment imi venea sa fug si sa ma ascund undeva. Toti colegii erau "calare" pe mine cu intrebari despre program, toti vroiau ceva de la mine, toti se bagau tocmai azi in seama. Numai pe prietenele mele nu le vazusem. Anita nu era de gasit, iar Kayo statea rezemata de perete, iar cand eu ma uitam la ea isi indrepta privirea inspre alta parte. Ma desprind din multime si ma duc la ea
Sora: -Kayo...ce s-a intamplat?
Kayo: .....nimic....
Sora: -Kaaaayoooooo....zi!
Kayo: -Bine....e vorba despre Light. Nu mai stiu ce sa cred despre el. Azi imi declara iubire vesnica, maine il vad in preajma Arinei. Iar i-am vazut impreuna si nu parea atat de nefericit cum mi-a zis el.
Sora: -oooooof, baietii astia....Nu stiu ce sa iti spun, sincer, nu inteleg nimic nici in cazul meu....Yuri abia daca ma baga in seama, in schimb Aisu parca vrea sa ma protejeze si sa fie mereu si mereu in preajma mea. Uite ca acum am scapat de el...sincer, devine cam sufocant...tu ce zici?
Kayo: -Mdaaaa...(zice ea cu o voce plictisita si total pe langa subiect)
Sora: -Bine, vad ca nu esti in apele tale incat sa ma asculti...vorbim mai tarziu, te las cu ale tale...ma duc sa vad daca pot sa ma mai antrenez un pic.
Ies din clasa si plec capul in pamant. Ma simteam din ce in ce mai singura. Merg ce merg si intru direct in Light dupa ce dau un colt. Imi cer scuze, dar cand imi dau seama peste cine dadusem parca imi vine sa imi retrag cuvintele. Ma uit la el urat si apoi merg mai departe. Din cauza lui Kayo era distrasa si nu se mai purta rational. Ies in curtea scolii, traversez terenul de fotbal acum plin de zapada argintie si intru in cladirea cu salile de antrenament. Merg in vestiar la dulapul meu si imi iau costumul meu negru si intru in sala de gimnastica. Incep sa ma antrenez la sol si apoi trec la paralele si apoi la mers pe sarma.
Obosita, fac un dus rapid, si ma intorc in clasa. Mai erau 4 ore pana la spectacolul de Craciun. Nu eram nici pe departe emotionata, poate doar nervoasa, enervata pe Aisu pe care nu il gaseam pe nicaieri. Il cautasem in toate salile de antrenament, la bufet, in toate clasele, pana si in bai....pur si simplu nu era de gasit. Mai era jumate de ora pana cand incepea spectacolul, dar noi nu intram inca de la inceput. M-am dus grabita in ultima sala unde nu il cautasem pe Aisu: in culise. Acolo era toata trupa de inceput, doamnele care machiau, dulapurile cu costume, dar Aisu nicidecum. Incepusem sa turbez. Mai era un sfert de ora si el nu aparea. M-am dus si m-am schimbat si eu. Costumul meu era foarte frumos:dungi oblice un pic curbe cu rosu si portocaliu, restul era alb-sidefiu, la extremitati avea volanase semitransparente. Cel putin imi venea perfect si ma simteam libera in el. Parul era prins cu doua bentite portocalii cu cateva fasii de dantela portocalie infasurate pe ele. Eu aratam perfect, dar daca nu era si Aisu, atunci degeaba. Mai erau 5 minute pana la inceperea spectacolului. Imi puneam cerceii cand directoarea a aparut in spatele meu si a inceput sa urle ca o apucata:
D: -Sora, pe unde Dumnezeu umbla Aisu la ora asta?!?!?!?! trebuia sa fie de mult aici, trebuia sa fiti pregatiti deja sa intrati pe scena!!!!
Sora: -Ma scuzati, doamna directoare....dar chiar nu stiu...l-am cautat toata ziua si nu e de gasit, nu stiu ce s-a intamplat cu el.
Chiar atunci, de pe usa din spate apare Yuri, imbracat in costumul pe care trebuia sa il poarte Aisu. Vine mandru ca un paun si spune:
Y: -O sa ii fiu eu partener Sorei in seara asta...stiu deja tot actul pe dinafara si imi ies perfect toate sariturile.
Directoarea(exasperata, gesticuland in stanga si in dreapta cu mainile): -Bine, bine, daca baiatul ala nu apare! ma astept sa faceti un spectacol minunat. Trebuie sa anunt inceperea programului, ma scuzati. Sora, Yuri, stati in stand-by!!!!
M-am uitat la Yuri cu ochi mari, nu am spus nimic si m-am intors cu fata la oglinda. Mi-am asezat o suvita rebela de par, mi-am pus bratarile firave din dantela pe maini, apoi m-am ridicat si m-am dus sa urmaresc de dupa cortina spectacolul. Slava Cerului, Yuri nu m-a urmat!
Priveam atenta performantele celorlalti. Nimeni nu facea nicio gresala, era o reprezentatie perfecta. Se vedea clar ca toti exersasera foarte mult. Echipa de majorete aveau miscari minunate. Le-am studiat pe toate cu atentie, dar....ANITA NU ERA PRINTRE ELE!! SI NICI YUMI!! Ce se intampla in seara asta? Deveneam panicata. In acel moment aud vocea Anitei in mintea mea: era un mesaj telepatic:
Anita*Sora, avem necazuri! Nu-ti face griji pentru mine, am vorbit cu fetele sa ne acopere pe mine si pe Yumi la partea cu majorete. Am avut "ceva treaba", nu pot sa explic acum, e prea mult...acum ma schimb pentru programul nostru. Nu te panica, joaca-ti rolul cu multa determinare!!! ne vedem pe gheata!*
Nu mai puteam nici sa ma uit la scena. "Ceva treaba"? Necazuri? Ce s-a intamplat oare? Ma intorc in culise si privesc ceasul: 5 minute pana la intrarea mea. Imi pun patinele. Prima parte era pe gheata. Kayo facea intinderi intr-o parte discutand in acelasi timp cu Light, iar Hayami era in celalalt colt band o ciocolata calda alaturi de Rei. Respir adanc si privesc spre tavan. In momentul acela ni se face semn ca e randul nostru sa intram. Anita si Yumi apar in ultima clipa si ne indreptam spre scena.
Anita: -Nu e timp acum, incearca sa nu te gandesti decat la spectacol.
Yuri o priveste intr-un fel ciudat pe Anita, ma ia de mana si pornim inainte pe gheata pe ritmurile rapide ale melodiei Nightwish-Moondance. Piruete, sarituri duble si triple, toate ieseau perfect si elegant. Era totusi ceva in privirea lui Yuri care ma oripila. Nu mai il vazusem niciodata cu astfel de ochi...straluceau parca intr-un fel atat de diabol ca ma speriau. Am executat pirueta finala din program in bratele lui Yuri si apoi a urmat partea de teatru cand strigam unul dupa altul ca nu vrem sa fim despartiti, dar scena se termina trist, cand fiecare o apuca pe drumul sau. Eu si Yuri iesim de pe gheata in aplauzele multimii, ajungem in culise, ne scoatem in cea mai mare graba patinele si ne punem balerinii. Intru impreuna cu Yuri sub un fascicul puternic de lumina ce ne facea sa stralucim. Incepe tema muzicala Romeo&Juliet. Sarim la trambulina si apoi prindem trapezul. Urma partea in care Romeo si Julieta se luptau pentru dragostea lor. Incredibil, dar toate miscarile lui Yuri erau coordonate perfect cu ale mele, aveam un timing excelent, expresiile fetelor erau frumoase. Eram chiar uimita de cum reusise sa stapaneasca manevrele de unul singur. Apoi urma scena finala. Marea mea saritura, cand trebuia sa ma invart in timp ce ma balansez cu un trapez special, apoi sa sar, sa fac o rotatie eleganta in aer si apoi sa prind trapezul lui Yuri (asemanatoare cu Golden Phoenix ). Imi iese perfect, Yuri imi intinde mana si ma urc pe acelasi trapez cu el si....sfarsitul programului....sub raza puternica a reflectorului care ne lumina doar pe mine si pe Yuri, ne uitam unul la altul cu expresie fericita si ne unim buzele intr-un sarut pasional. Multimea aplauda si noi facem cu mana spre sala. Cand aplauzele se opresc in sfarsit, sarim de la trapez si inaintam spre capatul scenei. Restul trupei vine de o parte si de cealalta a noastra si formam un semicerc cu totii...ne prindem de maini si facem o plecaciune cu totii, apoi iesim de pe scena si ne intreptam catre vestiare.
Abia cand uitasem de ce imi spusese Anita, pe neasteptate, apare in spatele meu impreuna cu Yumi si spune:
Anita: -Sora, avem o problema grava. Sa iti zic de ce am intaziat. Si, mult mai important, de ce nu a ajuns Aisu. Nu ti-am zis inainte ca altfel se zicea de tot cu spectacolul.....nu stiu cum de s-a intamplat asta, dar....Yuri la rapit pe Aisu!!
Sora: -CEEEEE?!?!?!!
Anita: -Da...eu si Yumi am incercat sa ne luptam cu el, dar a fost mai puternic. Nu stiu ce urmareste cu asta....
Nici nu mai urmaream spusele Anitei. Priveam in gol si nu reuseam sa imi focalizez privirea...Nemaiascultand-o pe Anita, am luat-o la fuga, am iesit din scoala si am alergat spre lac. Afara ningea si viscolea, era un ger ingrozitor si eu muream de frig in costumul de la spectacol. M-am asezat in zapada la radacinile ciresului si am privit spre suprafata inghetata a lacului. Anita vine in spatele meu (era clar ca ma urmarise) si imi pune geaca peste umeri. Ma uit la ea cu drag si dintrodata ma apuca plansul.
23.1KB
_______________________________________
Tsubasa wa yume soshite sora he!
"Lalalu...Lalala...Nananu...Nanana..."
"I haven't done anything... Yet!"
Arigatou, Ken!  )))) fetele stiu :X
|
|
mi se parea exagerat de plin de sine! Vine si se aseaza in banca de langa mine; ma saluta si-mi zambeste parca vrand sa-mi spuna "Fii supusa mea!" iar eu ii intorc un zambet "Never ever forever!" 
era ca un vis devenit realitate...
sper ca nu zici copil ca mor! 
si se pare ca si yumi era...
in regula
