Eu aproape invatasem sa imi controlez puterile si eram de neinvins pe gheata...am mers acasa si l-am gasit pe frate-meu Hirose care de abea intrase in casa
El era intr-un fel de partea bineluideoarece avea datoria de a omora toti demonii si ii putea simti oricand....Hirose simtea ca in mine se afla un demon...el nu era de genul fratele iubitor etc etc era la fec ca mn ..nu ii pasa de nimeni si de nimic...doar de el...
Hirose(intinse sabia sa lunga spre mn si zise)De cand ai devenit demon?
eu:ce...ce vrei sa spui?
El ma aruncase pe geam...el fiind inchis sa spart in mii de cioburi si eu am cazut de la inaltime mare ....pe acolo trecea si anita-chan...
poza cum arata Hirose
15.11.2008
17.1KB
care din ele? k aici e vb de mai multe:D
uite si una de la fullmetal alchemist
01.11.2008
31.1KB
Nume: Hashimaru
Prenume: Sora
Varsta: 15
Liceu: Kyoto High-School
Parul: Verde, tuns scurt
Culoarea ochilor: Albastrul marii
Alte semnalmente: Inalta, ochii mari, foarte slaba
Pasiuni: patinajul, gimnastica si trapezul
Imi plac: baietii bruneti sau blonzi cu ochii verzi, culorile verde, mov si turcoaz, lupii, chimia si sportul
Nu imi plac: Paianjenii, lipsa de loialitate din partea prietenilor, minciunile fara rost!
Poza:
:zzz: :D :dinti:
08.11.2008
50.5KB
da^^
himchan : x jucausul meu..8->
14.08.2012
38.8KB
kayo_yuko ai dreptate este fooooooartee dragutz:X
si acesta este il ador:X
18.10.2009
36.7KB
eu ador shuffle :X cel putin le ador pe Asa si pe Primula
06.01.2009
54.4KB
ms k te-ai inscris mika-chan! sper sa te simti bine p forumul meu, cel pe care tu m-ai ajutat sa-l fac muuuuuult mai frumos! :nod: :hi: :rotfl:
02.11.2008
60.5KB
1.Haruno Sakura
Varsta : 13 ani
Inaltime : 1m48
Greutate : 35,4 kg
Grupa sangvina : 0
Zi de nastere : 28 Martie
Este o fata foarte nesigura de ea, dar stie sa stapaneasca foarte bine chakra.Are o dusmank de moarte pe Ino Yamanaka, dar in copilarie erau foarte bune prietene, knd nu se certau ptr. baieti(respektiv Sasuke).
2.Seals : 4
Ninjutsu : 1 1/2
Taijutsu : 1
Genjutsu : 3
Inteligenta : 3 1/2
Forta : 1/2
Viteza : 1
Rezistenta : in functzie de caz
Sakura este indragostita nebuneste de Sasuke.Shi este speriata shi ingrijorata mereu in timpul examenelor chunin.
3.Techinici : Foloseste o mare parte din tehnici cu usurinta
Descriere : Este o enorma sursa de cunostinte pentru echipa si stapaneste perdect Chakra . Este indragostita de Sasuke si il detesta mai mult decat orice pe Naruto .Este foarte ingrijorata aproape mereu nu numai din cauza proprie ci si din cauza pericolelor la care sunt expusi ei toti pe durata acestor examene. Este un personaj foarte calm in ciuda spiritului rebel . Ino o porecleste " fata cu frunte lata " atunci cand cele doua se cearta
Sakura Haruno este singura membră feminină a Echipei 7. Kishimoto a creat-o ca eroină a seriei, cu toate că el recunoscuse că avea o percepţie vagăasupra eroinei ideale. Ca şi copil, Sakura a fost ironizată de ceilalţi copii datorită frunţii sale mari, trăsătură pe care Kishimoto încercase să o includă în apariţiile Sakurei, însă atenuată de Ino Yamanaka. Pe măsură ce cele două se maturizează, fetele continuă să se distanţeze datorită sentimentelor împărtăşite pentru Sasuke Uchiha. Pe parcursul părţii întâi, Sakura este infatuată cu Sasuke şi izbucneşte în faţa avansurilor lui Naruto Uzumaki. După ce Sasuke părăseşte satul, ea devine mai puternică antrenându-se cu Tsunade. În partea a doua, ea arată nişte abilităţi cu înalte efecte şi o atitudine mai degajată faţă de Naruto.In Naruto Shippuuden Sakura devine mai serioasa si mai sigura pe ea devenind astfel lidera grupului de ninja medicali si luptand pt a-l recupera pe Sasuke.Ca si zodie ea este berbec si este nascuta pe 28 martie Vocea sa este dublata in versiunea japoneza de Chie Nakamura iar in cea engleza de Kate Higgins.
11.11.2008
26.3KB
nice
03.09.2012
17.1KB
Nu e vina lui Shirley ca Rolo e prost de bubuie si ucide pe oricine ii baga pe Lelouch si Zero in aceeasi propozitie :-L
P.S.: Uite o poza foarte amuzanta =)) ce-am mai ras la episodul ala =))
31.08.2009
49.3KB
Am ajuns acasa, plictisita ca de obicei... Am intrat in camera mea si am vazut-o pe Rukia cum statea in patul meu si plangea...
K: Rukia,ce s-a intamplat?
R: L-am auzit pe Ichigo spunand ca s-a indragostit de o fata....vorbea cu cineva la telefon.... Spunea ca e exact genul lui... si nu cred ca se referea la mine... Spunea ca-i va spune asta-seara si ei...
Nu-mi placea situatia... Ichigo spunea mereu ca daca ar vrea sa aleaga vreo fata, ar vrea una ca mine; adevarul e ca eram aproape daca stam sa ne gandim la gusturi si stil... Daca eram eu, era grav, caci eu tineam la Ichigo ca la un frate...
Nu am indrasnit sa merg sa-l intreb... Stiam ca-si va iesi din pepeni si ultimul lucru pe care il voiam era sa stau certata cu el o saptamana, caci stiam ca asa face. Asa ca am intrat in sala de muzica ca sa-mi vars nervii, caci singurul lucru care ma mai inveselea era sa-i vad pe ei doi impreuna, in ciuda faptului ca eram departe si nu puteam sa vad cat de bine le merge.
Am inceput sa cant. mai intai pian, apoi chitara... Rukia a venit cu mine si am inceput sa cantam amandoua. Ma gandeam la momentul in care Rukia fusese rapita si ni se cerea rascumparare si politia n-a vrut sa se bage, ca era banda prea periculoasa. Asa am pornit cu Ichigo in cautarea ei alaturi de inca cativa prieteni si asa am invatat cu totii sa luptam, doar ca sa ne salvam prietena. Imi aminteam de tot ceea ce vedeam pe chipul lui Ichigo si de tot ce-mi povestea el ca viseaza. Pe vremea aceea il placeam enorm de mult, dar faptul ca si-a riscat viata de cateva ori numai pentru ea, m-a facut sa-mi doresc ca ei sa fie impreuna. .( urmariti clipul si veti vedea la ce ma gandeam....)
la ceva vreme dupa ce am terminat de cantat, Ichigo intra in camera unde eu si Rukia compuneam de zor.
I: Trebuie sa spun ceva important....
Amandurora ne statea ceva in gat si emotiile nu conteneau...
I(trage aer in piept se lasa in genunchi, apoi vorbeste) : Te iubesc, Rukia!
fetei nu-i mai conteneau lacrimile! Nici mie! Eram atat de pericita, ca am sarit peste ei doi si i-am imbratisat foarte tare.
R: Sa stii ca si eu te iubesc, prostutule! Mult de tot!
Se imbratisara, urmati de un sarut care mi-a lasat lacrimi in ochi.
10.01.2009
24.7KB
Bun venit in camera mea!! :zzz: sper sa va simtiti bine aici si sa scrieti fiecare cate ceva, ca o amintire ;)
dar mai intai, sa va spun cate ceva despre mine:
numele intreg: andrada talida maria :zzz:
varsta: 15 ani si o luna
culori preferate: roz, mov, lila, negru, bleu
imi mai plac: animeurile :nebun: , manga, sa scriu fanfic-uri in romana si engleza, muzica la maxim, pisicile negre :zzz: , trandafirii, mancarea gatita si cea nesanatoasa :nebun: , sucuri acidulate si naturale etc.
nu-mi plac: rautatea(k avem din belsug in lumea asta), notele mici :nono: , sa nu mi se indeplineasca dorintele :dinti: , paianjenii si serpii :uimit: etc.
familie: doi parinti minunati(in ciuda faptului k uneori ma mai enerveaza), fara frati sau surori(dar am un verisor in clasa intai pe care il uuuubeeesc muuuult de tot :nebun: )
animale de casa: o pisica (Kitty :zzz: , desi vroiam sa o cheme Neko), doi catei(Kim si Cookie)
liceu: colegiul national "Gheorghe Lazar", clasa a noua I(filo :zzz: )
si... cam atat :D abia astept sa vad si camerele voastre, minna! si astept sa vad ce imi mai scrieti si voi!;)
10.11.2008
38KB
Mai erau mai putin de 24 de ore pana la Bal...
Suki: Deci... ce rochie ai?
Kayo: Nu sunt sigura ca vin...nu m-a invitat nimeni....
S: Dar Kay?
K: N-a scos o vorba...nu prea petrecem mult timp impreuna la scoala... (ii spusesem si lui Suki despre povestea cu Vampirii....dupa ce Jurase ca n-o saspuna nimanui...doar nu puteam sa risc, chiar daca era o prietena foarte buna! Oricum...nu puteam risca in privinta ei.... era riscant s-o duca cineva la nebuni pentru o chestie pur adevarata)
Suki: Am observat... Eu si Thenshu vom veni impreuna...
K: Daca tot nu ma voi misca nicaieri... o sa merg pana in Karakura... sa-i vizitez pe Ichigo si ceilalti...
S: Bine... mai vorbim... Pa-pa!
K: Ok...Bye!
Mai bine nici ca se putea! Kay ma vizita chiar inainte sa ies din baie cand eram doar in lenjerie intima si un maiou alb cu dantela roz pe mine.... Tocmai imi stergeam parul si norocul meu a fost ca aveam prosopul cu mine...
K: Nu stii sa bati la usa?
Ky: Eu intru pe geam... in caz ca ai uitat....
K: Ma rog...devino si tu ceva mai Romeo... foloseste-te de imaginatie.... Apropo... am intrat la 12C....in clasa cu tine :D
Ky: Dragut...o sa incerc sa ma abtin si mai mult... Mai ales ca acum esti ca o prajitura in ochii mei iar mie mi-e o foame de mor!
Se apropie de mine incat ma sperie.
Ky: Te lasi degustata?
K: Nici gand! (ma retrag brusc)
Ky: Doar o gura....
K: Am spus ca nici gand! Ce nu pricepi?
Ky: Kayo.... Fugi! Te rog! Acum!
Privirea lui era disperata.... Aproape ma ingrozea... cred ca era si vina mea... dupa baie eram absolut naturala, fara niciun fel de deodorant sau parfum pe pielea mea asa ca miroseam la modul cel mai serios a...EU. Kay aproape ca sare sa ma prinda si reuseste, caci eu inghetasem sub privirile lui. Ma lipeste de perete si se apropie amenintator de gatul meu. Nu ma opun ci chiar il privesc in ochi:
K: Hai! Musca-ma! Ai tupeul asta? Musca-ma!
Se da cativa pasi in spate cu ochii insetati...
K: Hai, Kay, musca-ma! (ii intind mana)
Ky: Kayo, potoleste-te! Kayo! Fugi, Kayo!
K: Nu, Kayo, e timpul sa devenim la fel! Hai! Musca-ma!
Ky: Kayo, nu te juca!
Privirea i se trezea la realitate. Incepea sa devina constient de ce era pe cale sa faca. Se opri si se lipi de perete. Se parea ca-si daduse seama de ce facea, asa ca era hotarat sa renunte cu orice pret la ceea ce era pe cale sa faca.
Ky: Imi pare rau, Kayo... nu pot sa mai stau asa de aproape de tine... E prea periculos ceea ce fac. Nu pot sa risc sa te transform si pe tine intr-un monstru ca mine... nu intelegi?
K: Poate daca ai fi mai explicit...
Ky: O sa fiu cat se poate de sincer... Eu pot citi ganduri...numai pe-ale tale nu pot...si e foarte frustant.... dar tu esti mereu sincera si deschisa cu mine, zambesti mereu, vesela, curajoasa.... Ma innebunesti, fiinta omeneasca! Imi faci sangele inghetat sa clocoteasca de cate ori ma uit la tine, imi faci inima pietruita sa pulseze emotii, ma refaci uman, deci indeplinesti orice lucru sa indeplineasca imposibilul!
K: Sunt si mai tare in ceata! (de parca eram proasta! dar voiam s-o aud din gura lui)
Ky: Ti-am mai spus.... Leul s-a indragostit de miel.
K: Si eu ce rol am in toate astea? E o ghicitoare cam ciudata...
Ky: Tu esti mielul, destepto!
K(fac pe proasta in continuare): Aha... cred ca incep sa ma prind...
Ky: In orice caz...Am venit pentru altele aici...Intmaplator eram pe langa casa lui Suki cand vorbeati la telefon.,..si am auzit ce-i spuneai...Credeam ca e clar ca mergem impreuna la bal....
K; Cum sa fi fost clar...
Ky: Esti atat de ciudata...
K: Tu vorbesti? (arunc cu o perna in el pe care o prinde)
Ky: Nu eu sunt cel care nu-si da seama cand cineva e indragostit .... de...el...
Poate isi daduse seama ca o spusese cu voce tare =)) ce-mi placea cand juca asa cum aruncam eu cartile! Si se intampla minunea! Aproape ca se inrosi.
Ky: Na! Ca am facut-o si p-asta!
K(razand cu pofta): Te cred! Chiar ca scot imposibilul din tine! (isi dadu seama ca palma mea era in mana lui)
Ky: Tu chiar ma faci uman! Nu-ti pot citi gandurile si atunci cand ma atingi incepe inima sa-mi pulseze... iar cand te-am atins...setea aproape a disparut si a intervenit foamea.... apropo de foame...ma duc la vanat asta-seara.... maine sa nu va inhat.... Ok...am plecat pana nu trebuie sa intru in barlog dupa animale.. (ma saruta pe frunte si pleaca spre geam)
K: Kay...
Ky: Da...
K: E posibil ca si mielul sa se indragosteasca de leu?
Ky: Poate... aflam maine...
K: Mai...exista...o mica...PROBLEMA!
Ky: Uimeste-ma!
K: Nu mi-am luat nicio rochie... si ceea ce am...nu prea ma incanta....
Ky: Atunci... cred ca se rezolva... vedem maine dimineata...promit sa fiu aici! (Se intoarse si ma saruta pe obraz)
A doua zi, cand ma trezesc, Kay statea la locul lui, pe scaunul in care il vedeam in fiecare dimineata, vesnic cu o carte in mana.
K: Neata!
Ky: Neata! (se uita ciudat la mine...) Parul tau arata foaaarte ciudat in dimineata asta....
K: Raule! >:P Nici nu m-am pieptanat!
Ky: Glumeam!
Intr-o clipa era langa mine, ajutandu-ma sa ma ridic, apoi ma saruta usor pe frunte, inainte sa apuc sa las picioarele pe podea.
Ky: Frumoaso, n-ai de gand sa-mi multumesti?
K: Mai devreme faceai misto de parul meu matinal si acum ma strigi pe numele de alint dat de dementul de frate-miu? In plus...pentru ce sa-ti multumesc?
Ky: pentru rochie... Sau nu-ti place?
K: Ce rochie?
Ky: asta!
Am imbracat-o si nu-mi venea sa cred! Acum ii dadeam dreptate, chiar daca paream lipsita de modestie, ci mai degraba plina de narcisism.
06.02.2009
22.4KB
saraca Sakura,se straduieste sa ii atraga atentia lui Sasuke,dar el isi da seama,dar nu o baga in seama de cele mai multe ori.dar pur si simplu se potrivesc,ca polli opusi ai unui magnet
05.11.2008
33.5KB
29.07.2012
16.9KB
Da imi place iarna iar fulgii de zapada ce roiesc in jurul unei flori a ghetii.
30.08.2012
31KB
~Info #2~
nume: Fureya Yusuke ( ii se spune Fureya sau Ure-chan )
varsta: 18
data de nastere: 31 octombrie
tara de origine: Japonia
oras actual: Yokohama (momentan...se muta in Tokyo)
animal de casa: o catelusa dalmatiana de 2 ani pe nume Candy
familie: parintii (destul de tineri) lucreaza in Tokyo...ea a crescut in Yokohama cu bunica si unchiul din partea mamei si acum urmeaza sa se mute la parintii ei in Tokyo pentru a termina liceul si apoi pentru a intra la o facultate
iubit: l-a iubit pe prietenul ei din copilarile, Hikaru, dar nu au putut fi decat prieteni asa ca a renuntat la el
trecut: cand era copil nu a plans aproape niciodata, a fost o fata linistita, invata bine la scoala, facea balet si patinaj artistic de la 4 ani, a castigat numeroase medalii de aur si argint la diverse concursuri, canta si la pian si incerca sa invete chitara, dar fiindca se simtea banala si plictisitoare a facut o greseala imensa ce aproape ca a costat-o viata
prezent: parintii ei au o vila mare la marginea Tokyo-ului, in care ea va locui de acum in colo cu surioarele gemene de un an, Ran si Avaron (traducere: Ran=crin, Avaron=in japoneza provenit din celticul Avalon, inseamna "insula merelor"....offtopic: am eu o problema ), e in clasa a 12-a proaspat transferata la liceul Gayo din Tokyo
ii plac: ploaia, toamna, muzica instrumentala, stilul gotic, pisicile gri, florile (cel mai mult crinii albi si irisii mov, dar adora si florile de camp),merele, culorile gri, verde si rosu, cartile de orice fel (dar prefera totusi thrillerele), sa compuna povesti si scenete de teatru, sa patineze, sa faca piruete prin casa, sa faca jogging cand se simte nervoasa, sa mearga la cumparaturi.
nu ii plac: insectele de orice fel (uraste in mod special paianjenii, gandacii de bucatarie, omizile si viermii), uraste cand lumea se contrazice cu ea atunci cand are dreptate, nu ii plac oamenii slabi de suflet si oamenii care nu o asculta atunci cand e nervoasa.
scurta descriere: migniona( 1,55 ), parul lung si roz, ochii rosii; va avea "2 fete" : 1-fata dulce de la scoala, linistita si uneori vesela....2-fata gotica, un pic rebela din afara scolii
-la inceput va fi tafnoasa si se va purta destul de urat, dar se va "dezgheta" repede
poza:
04.01.2009
58.2KB
treaba e k la asta nu m-am gandit.....am ceva totusi, dar vreau sa fac alta pagina. tot aici o gasiti cu numele "sly angel" greseala face k n-am stiut ca sly=viclean sau split=a despica....deci nu o luati ca atare...sunt doar nume considerate de mine inventate.....so.....
09.10.2008
36KB
K(stiam ca nu e momentul, dar voiam sa inveselesc situatia):Ohayo!!! Ce faceti, matelor?
30.11.2008
36.3KB
asta e domeniul meu! so, let's start!
Ichigo and Rukia
Sa fi racit…
Inca luna mai, cald afara, dar briza racoroasa si un cer minunat.
Rukia(R): Mi-e cald rau!
Ichigo(I): Mie-mi spui? Simt ca lesin.
Astia sunt protagonistii: Ichigo si Rukia, doi shinigami care lucreaza pe Pamant. Momentan sunt in parc ca sa ia o pauza dupa o lupta si sa mai scape de plictiseala. Acum stau pe o bancuta.
R: Aaah! Vreau un dus rece, sloi, ca un turture sau ca atacul lui Sode No Shirayuki…
I(plin de ironie, dandu-si ochii peste cap):…Si iar ai inceput sa visezi cu ochii deschisi… Hai sa-ti iau o inghetata si apoi mai vorbim.
Dupa ce-si luara cate o inghetata, Rukia o infuleca pe-a ei cu o viteza uimitoare. Ichigo o privea cu un oarecare “ce faci”ironic pe fata.
I: O sa racesti daca mai mananci asa!
R: Mai vreau una!
I: Oh, bine…
Pe a doua Rukia o mananca mai incet; atat de incet incat Ichigo o terminase pe-a lui a doua si ea inca nu ajunsese la jumatate.
Dupa, se plimbara pe marginea raului, pe langa dig. Se asezara iar. Rukia se apropie de rau si baga mana in el.
R: E rece!
I(razand): E doar inceputul lunii mai. Ti-am spus ca e inca frig, chiar daca noua ne e cald.
R: Ma dadacesti mai rau ca o doica!
I: Daca nu am eu grija de tine…
R(rade): … Eu nici atat.
Se ridica amandoi si pornesc usor,tot pe marginea digului.Intr-o parte, poteca se ingusteaza foarte mult. Ichigo o ia inainte si Rukia dupa el.
I: Ai grija! Aici e putin noroi si e foarte alunecos.
R: Bine. Pot sa te tin de mana? Nu-s prea buna la echilibru…
I: Nu! Te descurci.
Pana la jumatatea drumului cu noroi, Rukia merge destul de bine, dar… aluneca si cade in apa. Din fericire, apa nu era prea adanca. Ichigo, auzindu-i strigatul se intoarce la timp si o prinde de mana, insa prea tarziu: Rukia era pana la gat in apa.
Cand o scoate, bruneta tremura. Ichigo isi scoate jacheta prinsa de brau si o pune pe ea, fara folos insa.
I: Ti-am spus sa fi atenta!
R(nervoasa):Drumurile alunecoase si echilibrul nu sunt punctele mele forte, asa ca…
I: Asa ca las-o balta si hai acasa, pana nu racesti. Dar de data asta mergem pe dig!
Rukia tremurase tot drumul. Acasa, Ichigo o roaga pe Yuzu sa-i faca un ceai cald in timp ce aceasta se schimba. Ichigo o astepta la usa cu o patura. In baie, Rukia stranutase intr-una.
I: Asta iti lipsea: o raceala!
R: Perfect! E prima raceala si sper sa fie si ultima.
Cand iese din baie, iese in pijamale, caci era aproape 9 seara. Ichigo pune patura pe ea si o insoteste pana in camera. Rukia era rosie la fata, iar mainile si picioarele ii ardeau.
R: Asta ce mai e? Ard toata.
I(sarcastic): Nimic special. Se numeste febra.
R: Asta inseamna ca o sa frig intr-una?
I: Numai pana ce scapi de raceala.
R: Si cu ameteala asta ce mai e? Nu vad pe unde merg.
I: Perfect atunci! Se pare ca te-ai ales cu o gripa, nu cu o simpla raceala. Sa asteptam sa vina tata sa-ti dea verdictul si medicamentele necesare. Sa speram ca doar week-and-ul iti e indeajuns sa te odihnesti.
Rukia se pune in pat si Ichigo ii potriveste perna cat sa stea ridicata, apoi o inveleste. Karin le aduce ceai si Yuzu cate o supa calda. Gemenele pleca la treburile lor, lasandu-i pe cei doi in camera Rukiei. Ichigo isi pune un scaun langa patul ei si ii da ce are nevoie.
Apare pe la 9 si jumatate si Isshin, care, vazand ce pacienta are, se mira putin mai mult.
Isshin(in timp ce o consulta): Cum de tocmai TU ai cazut? Te-a impins Ichigo?
I: Trebuia sa fiu nebun sa o imping eu!
R: Am alunecat pe o portiune de noroi.
Isshin: Asta nu s-ar fi intamplat daca te tinea de mana.
I: Pai nu o tineam. Am prins-o exact cand a cazut, ca sa nu fie purtata de curent.
R: Si asa nu stiu sa inot, deci trebuia sa sari dupa mine daca nu ma prindeai.
I: Norocosul de mine!
Isshin:Trebuie doar sa te odihnesti vreo 2 zile.Ichigo,sa ai grija de ea!
I: Da, tata…(Isshin iese)
R(cam molesita) : Chiar o sa stai langa mine?
I: Normal, prostuto!(o mangaie pe cap pe un copil, apasand-o putin). Vrei sa dormi putin?
R: Cred ca mi-ar prinde bine!
I: Mai inainte de toate, ia-ti medicamentele!
R: Bine!
Dupa ce-si ia pastilele, se intinde. Ichigo o inveleste, apoi ii pune mana pe frunte sa vada daca mai are temperatura. Rukia adoarme repede transpirata toata. Vazand acestea, ichigo ia o batista si o sterge pe frunte si pe obraji de transpiratie, bucuros ca febra ii scadea.
Cand cobora spre camera lui, Isshin il astepta cu un sac de dormit.
Isshin: Sus cu tine, amice! Daca are complicatii peste noapte, sa ma trezesti.
I: Bine.
De aceasta data,Ichigo nu se impotrivi,ci zambi la propunerea tatalui sau.
Auzind cateva zgomote, Rukia se trezeste si se intoarce pe partea dreapta. Jos il vede pe Ichigo, care tocmai isi intinsese sacul.
R(slabita) : Ce faci aici?
I:Tata mi-a spus sa dorm langa tine,sa vad cum te simti peste noapte.
R: Si o sa stai treaz mereu?
I: Nu, dar o sa am urechile “deschise” ca sa te aud.
Rukia zambi si inchise ochii, ramanand cu fata spre el. Ichigo o prinde de mana sa vada daca ii mai frige, dar fata strange mana si asa raman toata noaptea. Asta…pana Rukia se trezeste, caci la 3 dimineata o apuca o tuse grozava si iar ii este cald. Baiatul o aude si se trezeste.
I: Te simti bine?
R: Nu. Iar simt ca ard.
I: Sa-ti dau medicamentul.(aprinde lumina si vede fata alba a Rukiei palida de tot, ceea ce-l impinge la gestul de a-i mangaia obrajii). Ma duc sa-l anunt pe tata.
Zis si facut. Rukia isi ia medicamentul si Isshin e chemat. Cand vine, o gaseste pe Rukia transpirata toata, avea frisoane, dar inca frigea.
Isshin: Asta nu e prea bine. Trebuie sa te odihnesti mult. Ichigo, o sa te rog sa-i pui niste comprese cu apa rece pe frunte pana la 3 si jumatate si daca nu-i scade temperatura, ii mai dai o pastila si va culcati. Ar fi bine sa functioneze compresele, ca nu vreau sa-i fortam corpul cu doua pastile la interval asa de scurt. Rezisti?
I: Ma descurc eu.(Isshin pleaca si Ichigo incepe sa-i puna comprese)
R: Multumesc, Ichigo. Totusi… de ce faci atatea eforturi pentru mine? Pana la tuma… nu e decat un giggai.
I: Da, dar si ca shinigami tot bolnava ai fi.
R: Simt ca tot corpul meu isi face de cap(isi puse o mana pe frunte apoi pe amandoua pe obraji)
Ichigo isi pusese un scaun langa patul ei si-i schimba din cand in cand compresa. Pe la 3 si 20, temperatura ii scazuse si Rukia se simtea putin mai bine.
I: Cum mai esti?
R: Ceva mai neametita. Dar tu?
I: Ceva mai somnoros(amandoi rad). Inca 10 minute si putem dormi.
R: La ce somn imi e…as dormi de acum.
I: Poti sa te culci daca vrei.
R: Nu te las singur (zambeste). Amuzant!
I: Ce?
R: Asa am stat si eu langa tine cand ieseai din lupta, dar eu macar ma simteam vinovata, caci din cauza mea ai inceput sa lupti. Dar tu nu ai niciun motiv si…totusi ai grija de mine.
I: (se ridica cam nervos si tipa putin la ea) Cum sa n-am motiv? Ma simt vinovat ca ai cazut. Mi-ai spus sa te tin de mana si am refuzat. Poate daca te tineam, nu mai ajungeai pana la gat in apa. Si nici macar in drum spre casa nu am facut mare lucru sa te incalzesc…
R(pe un ton cat se poate de serios, dar totusi slabita) Nu te mai prosti! Vorbesti ca si cum tu m-ai fi aruncat in apa!
I: E ca si cum as fi facut-o!
R: “Ca si cum”, dar nu e vina ta!
I: Totusi e vina mea!
R: Si totusi de invinovatesti de o fapta pe care n-ai comis-o! Termina cu vina asta si nu te mai sacrifica atata!
I: Dar ma simt vinovat! Nu stiu cum altfel sa ma revansez fata de tine! Pana acum ma ajutai altfel… Ma ajutai sa-mi cer scuze de la altii… Acum, ca e vorba de tine…Nu stiu la cine sa apelez (se aseaza pe pat si se uita in ochii ei). Nu intelegi?
R(se uita in ochii lui, apoi il plesneste): Inceteaza! Fa ca de obicei! Aminteste-ti ce ti-am spus mereu! Un “imi pare rau” rezolva problemele macar pe jumatate…
I:… Dar e vorba de tine!
R: Si eu ce sunt? O exceptie de la regula? E acelasi lucru! Si daca ma ajuti din cauza ca te simti vinovat, mai bine n-o face! Daca vrei sa te simti achitat, fa ce faci de obicei si e rezolvata problema!
Ichigo era uimit de taria vorbelor Rukiei. Chiar daca era bolnava, caracterul ei se pastra puternic si clar. Ichigo nu mai spuse nimic, mai ales ca incepea sa simta usturimea plamei pe care Rukia i-o daduse. Doar o liniste grea ii apasa umerii. Dar rupse tacerea.
I: Gata! E 3 si jumatate si nu mai ai febra. Poti sa te culci linistita.
R(pe acelasi ton serios, ingreunat insa de boala): Si tu trebuie sa dormi. Doar nu vrei sa umbli ca un zombie maine!
I(doar surade, stinge veioza si intra in sacul de dormit): Bine, bine!
Dupa 10 minute, niciunul nu adormise inca. Se intorc pe partea cealalta, privirile li se intalnesc si incep sa rada.
I, R: Si eu care credeam ca umflii perna deja (rad si mai zgomotos).
I: Serios acum, chiar trebuie sa dormi.
R: As vrea eu!
Ichigo ii cauta mana prin pat, ridicandu-se putin. Fata se ferea.
R: Ce tot faci?
I: Vezi tu! (reuseste sa-i prinda mana).
Dupa vreo 5 minute, Ichigo inca nu adormise. Rukia inchisese doar ochii.
I: Regret ca nu te-am tinut de mana. Poate nu ma auzi…iti spun si maine.
R(in sinea ei):“Normal ca te-am auzit, desteptule! Nu zic nimic inca!!!”
Inca cu sufletul la gura si cu inima batandu-i in tample, Ichigo puse totusi capul in perna. Au ramas pana dimineata tinandu-se de mana.
Cand se trezi, Ichigo o vazu pe Rukia servind un ceai. Inca o tinea de mana, caci ea servea cu stanga si pe dreapta i-o lasase lui.
R(aruncandu-si ichii spre el) : ‘Neata! Ai dormit bine?
I(cam zapacit) : ‘Neata! Asa cred… (casca) Cat e ceasul?
R: 9 si jumatate.
I: Cum te simti?
R: Cam ametita, dar mai bine. Poti sa-mi dai drumul? Trebuie sa merg la baie.
Ichigo se ridica si ii da drumul la mana. Rukia lasa ceaiul si apoi se dezveleste. Coboara, insa ameteala o doboara si e gata sa cada, dar Ichigo o prinde si o ridica.
I: Ia-o mai usor.
Rukia se ridica iar, dar mai usor si nu mai ameteste, totusi baiatul o insoteste, gata sa o ajute. O asteapta la usa. Rukia intra sub dus. Cum aude ca porneste, shinigamiul incepe o conversatie.
I: Rukia…stii…imi pare rau ca nu te-am tinut de mana. (niciun raspuns) Ei bine… nu am vrut sa ne vada cineva…stii…eu…
R(opreste apa si incepe sa rada) : Esti patetic! Te iert, prostule!
Iese din baie si intra si el. Cand iese Rukia, pustiul e gata sa incaseze un pumn, fara raspuns insa, caci bruneta trece pur si simplu pe langa el si merge in camera ei.
Yuzu( striga din bucatarie): Micul dejun e gata!
I(cand o aude pe Rukia trecand pe langa baie): Asteapta-ma!
Si il asteapta. Bruneta cu piele alba era in pijamale cu o jacheta pe ea. Ichigo se schimbase si el, dar intru-un tricou si niste bugi. Pana la scari, Rukia merge destul de incet si cand incepe sa coboare, coboara la fel de lent. Fiind martor la aceasta “tarare” a fetei, Ichigo o ridica in brate si coboara scarile cu ea. Micuta shinigami incearca sa opuna rezistenta, dar Ichigo ii da peste nas si ea accepta sa fie coborata in brate:
I: Ai spus ca daca vreau sa te ajut, sa o fac pur si simplu! Asta fac! Si ma ajut si pe mine in acelasi timp, sa nu ajung sa iau pranzul in loc de micul dejun! Ai putina rabdare; nu ne ia un minut.
Asa si fusese. In timp ce coborau, Isshin si Karin radeau de fetele Rukiei si ale lui Ichigo care se certau intr-una, in timp ce Yuzu punea painea prajita pe masa.
Dupa ce mananca, Rukia e nevoita sa ia pastilele. Isshin o consulta iar, apoi ii da verdictul.
Isshin: Azi trebuie sa stai tot in pat. Maine, daca te simti mai bine, poate poti iesi si pe afara.
Intre timp, telefonul suna si Karin raspunde.
Karin: Ichi-nii, e pentru tine!
Rukia isi termina ceaiul si aude ultimele cuvinte ale lui Ichigo.
I: Imi pare rau… Veneam dar…(o mica pauza). Bine, te astept. Pa!
Rukia se ridica si o ia incet spre scari, cand se trezeste iar luata pe sus de Ichigo.
I: Nu comenta! (fata tace sin u se impotriveste)
Ichigo o duce insa in camera lui si o pune in pat, apoi o inveleste. Pune un film, apoi ia un loc pe scaun langa ea.
Dupa film, au luat pranzul, apoi si-au facut temele, ca in fiecare sambata. La asfintit erau extrem de plictisiti. Rukia nu mai facuse febra, doar ca era ametita si avea mereu o stare de rau.
Pe la 7, soneria porni. Ichigo si Rukia erau singuri acasa. Karin era la fotbal, Isshin la spital si Yuzu la dans.
Ichigo deschise. Erau Sado, Ishida, Inoue si Tatsuki.
Inoue: Ai spus ca Kuchiki-san e bolnava, asa ca am venit sa-i facem o vizita.
Rukia incearca sa coboare, dar ameteala o doboara si cade, pana ca Ichigo s-o prinda. Aude o bubuitura, se intoarce si fuge spre Rukia care ramasese inconstienta pe scari.
I: RUKIA!!!!
Cazuse si ameteala si febra o facusera sa adoarma. Ichigo o ridica in brate si o duce tot in camera lui. Ceilalti sarira in ajutorul lui Ichigo, dar acesta ii refuza. Ii lasa doar sa stea langa ea. Intre timp, shinigamiul pune comprese fetei pana aceasta da semen de trezire. Rukia tinea ochii inchisi si mai gemea cateodata in agonie.
I: Hai, Rukia, trezeste-te!
Auzind strigatul disperat al prietenului ei, Rukia deschide ochii si se ridica intr-o mana si pe cealalta o duce la frunte.
R: Mai incet, Ichigo! Nu-s surda.
I: Afurisita mica! Dac-ai stii ce m-ai speriat! (vrea s-o imbratiseze, dar ea il respinge)
R: Calmeaza-te!(rade si ea si ceilalti)
Tatsuki: L-ai speriat, nu gluma.
Inoue: Oricum… Kurosaki-kun nu ar lasa pe nimeni in pericol.
Ishida: Sa inteleg ca esti doica…
I: Poti spune si asa…
R: E prima data cand racesc(stranuta) si sper sa fie si ultima.
Sado: Cum te simti?
R: Ametita si cam infundata. Atata tot. Dar se pare ca e indeajuns sa-mi faca felul.
Ishida: Sper sa te faci bine curand.(se uita la ceas; era 7.30 pm) Se pare ca e timpul sa plecam.
R: Deja?
Inoue:Mergem la un film.V-am invitat si pe voi, dar Kurosaki-kun ne-a spus ca nu se poate sa mergeti, caci tu esti bolnava. Va cumparasem si bilete…
R: Sau poate ca mergem!
I: Esti nebuna? Acum o jumatate de ora ai cazut pe scari din cauza ca te simteai rau si acum vrei sa mergi la film?
Ishida: O ducem noi daca e nevoie.
Tatsuki: Si pana la urma, poate ca-si mai revine.
Sado: Si sa stati restul serii in casa cand afara e asa frumos…
Inoue: Haide, Kuchiki-san!
R: Hai, Ichigo! Doar n-o sa stam tot week-and-ul in casa.
I(vazand ca e depasit numeric in voturi pro): Oh…fie! (fetele tuturor se lumineaza) Dar numai daca tata ne lasa!
Toti: Bine!
Dupa vreo doua minute…
I: Avem voie. Dar!!! Rukia, ia-ti pastilele si fara pop-corn sau inghetata, mergi numai pe langa mine si pana la 11 sa fim acasa.
R(dandu-se jos din pat): Bine, bine…
Dupa ce se schimbara, Ichigo si Rukia pornira catre scari, caci prietenii lor ii asteptau deja jos. Rukia nici nu apuca sa puna primul picior pe prima treapta, ca Ichigo o lua iar pe sus.
R: Esti nebun? Ce faci?
I: Ma asigur ca ajungem la film, tu ce crezi?
R: Dar ma simt bine si pot sa cobor si singura.
I: Lasa-ma cu ”pot sa cobor si singura”.Mai avem o treapta si am ajuns.
Colegii lor radeau de ei, vazand cat de caraghiosi sunt cand se cearta.
Tatsuki: Totusi…Rukia, tu ce faci la Ichigo acasa?
Ichigo: Parintii ei a trebuit sa plece pana in cealalta parte a Japoniei iar si nu puteau sa o lase singura. Parintii nostrii sunt prieteni si tata s-a oferit sa o gazduiasca la noi pana se intorc ca sa nu-si mai schimbe scoala iar.
Rukia catre Inoue: Mda… parca-l si vad pe Byacuya nii-sama discutand cu Isshin-kun. (amandoua rad copios)
Inoue(foarte amuzata, facand niste fete care o amuzau pe Rukia): Mda! Mi-l si imaginez pe Kuchiki-sama si pe Kurosaki-sama: domnul seriozitate si domnul gluma impreuna, prieteni! Nu se poate! Parca-l si aud pe Kurosaki-sama: “hei, amice, las-o pe fata ta la mine pana te intorci. Avem noi grija de ea!” si apoi de la Kuchiki-sama: “Senbonsakura”. Doamne, cate scantei ar iesi!
Rukia se opreste o clipa si-si duce mainile la cap, apoi se lasa usor, jos. Ichigo o observa si ramane langa ea. Ceilalti mai fac cativa pasi si se opresc si ei.
I: Te simti bine?
R: Asa cred…
I: Hai sus!(o ia de mana si o ridica)
Fata se propteste in mana lui. Ichigo zambeste si o mangaie pe cap ca pe un copilas. Ea se enerveaza si ridica privirea, dar vazand ca zambeste, incepe si ea sa rada. Merse restul drumului tinandu-l de mana.
Inoue ii privea cam suparata, dar cateva clipe mai tarziu era iar zambitoare, caci Ishida se ocupa de buna ei dispozitie.
In timpul filmului, cei sase se simtira foarte bine. Rukia respecat intocmai cerintele lui Isshin.
La zece fara un sfert, filmul se terminase si cei sase ies razand din cinematograf.
Tatsuki: Si acum incotro?
Inoue: Mie mi-e cam foame.
Ishida: Si mie…
Sado: De asemenea.
Ichigo o priveste pe Rukia care nu parea sa fie chiar in apele ei.
Tatsuki: Bine, atunci sa mergem la un restaurant. Ichigo,veniti cu noi?
Ichigo: Stiu si eu…(Rukia ridica privirea spre el)
Rukia(spre Ichogo in soapta): Du-te daca vrei.
Ichigo(la fel): Si tu?
Rukia(la fel): Nu-ti face griji. Ma descurc eu pana acasa. Du-te!
Ichigo(la fel): Stiu si eu… As vrea sa merg cu ei, dar stiindu-te pe tine asa...
Rukia(normal): Bine, baieti, eu ma duc acasa. Pa-pa!
Ichigo: Hei! Rukia! (dar fata fugise)
Inoue: Mergem, Kurosaki-kun?
Ichigo: Scuze, Inoue, dar nu asta-seara. Pana acum, Rukia a avut grija de mine, acum e randul meu!
Inoue: Bine! Sa ai grija de ea!
Pacat insa ca Ichigo n-o mai auzea; fugise dupa bruneta shinigami. Doua strazi mai departe, Rukia era cazuta langa un gard, inconjurata de 3 tipi solizi. Vazandu-i, Ichigo grabeste pasul si mai tare.
R(in sinea ei):”Daca nu eram blonava…nu mai vorbeati acum”
I: Rukia! (se opreste langa ei) Hei! La o parte! Lasati-o in pace!
unul dintre ei:Hei, hei! Inteleg ca si tu o placi,da’ noi am gasit-o primii, asa ca dispari!
I: Las-o in pace! ( il lipeste pe unul din ei de gard, apoi o ridica pe Rukia)Ai febra!Frigi toata!(o strange putin in brate si ii mangaie obrajii rosii usor si delicat)
R(rusinata toata): Imi pare rau, Ichigo…
I: Termina! Ai putina rabdare.(se face shinigami si incepe sa-i ia la pumni pe nemernici, care fug mancand pamantul, apoi revine in corpul lui) Ti-au facut ceva?
R: Nu, nimic…
Ichigo o ridica, o priveste si o imbratiseaza, dar ea il respinge pentru cateva secunde, ca mai apoi sa accepte. Baiatul o ridica iar si o duce rezemata de el pana acasa. La poarta se opresc o clipa.
R: Hei, Ichigo…Poti sa nu-i spui lui Isshin despre ce s-a intamplat pe drum?
I: Doar nu-s nebun!
In casa gasira un billet pe masa, in bucatarie: “Sper ca ati ajuns la timp! Oricum, noi ne-am culcat. Maine nu sunt acasa, nici eu, nici fetele. Ichigo, sa ai grija de Rukia si daca mai are complicatii, trezeste-ma. I-am lasat pastilele in camera ta. Noapte buna!”
I: Se pare ca suntem singuri azi si maine.
R: Mi-e somn…
I: Inca ai temperatura. Fa-ti un dus si vino la mine in camera sa-ti iei pastilele. Eu caut ceva de mancare.(Rukia porneste pe scari, dar tot incet si ametita, cand se simte luata pe sus IAR) Taci si nu comenta!
Rukia merge la baie,apoi la Ichigo in camera unde servesc cina si isi ia pastilele.
I: Astepata aici pana ma intorc. Te duc eu la tine in camera.
Cand se intoarce de la dus, baiatul o gaseste pe bruneta dormind.
I: “Nebuna! Bine ca si-a luat pastilele. S-o trezesc? Nu… o las sa doarma aici. Dar eu? La ea in camera in niciun caz! Ei… ma strduiesc sa adorm langa ea… Grea provocare!”
O muta spre perete, se aseaza langa ea si stinge veioza. Ii mai ia teperatura o data apoi se intoarce cu spatele.
Dimineata, Ichigo o tinea pe Rukia in brate si ea se cuibarise in pieptul lui. Ichigo se trezeste primul si cand vede ipostaza… roseste pe loc. Rukia simte miscarea si se trezeste si ea. Replica comuna:
I,R: CE CAUTI AICI???
I: Ce cauti in patul meu?
R: Ce cauti tu aici?
I: Ei bine, e camera mea! Unde ai vrea sa dorm?
R: Din moment ce am adormit aici, puteai sa mergi la mine in camera sau sa ma muti!
I: Sper sa fie ultima data cand trebuie sa ne trezim in acelasi pat!
R: Pana una alta, da-mi dumul!!!
I: Oh! Da! Asa e! Stai aici. Ma duc sa pregatesc micul dejun.
Dupa cateva momente, Ichigo intra in camera. Rukia tocmai se dadea jos din pat.
I(calm): Cum te simti? Mai esti ametita?
R(casca elegant, sub privirile uimite ale baiatului): Multumesc, foarte bine! Micul dejun la pat?
I: Daca vrei, putem merge la bucatarie.
R: Cred ca asta m-ar face sa ma simt mai bine.
I:Atunci…Hai!
Pe scari, Rukia nu mai avea nevoie de ajutorul prietenului sau sa coboare, caci se descurca foarte bine cu echilibrul.
I: Se pare ca ti-ai revenit.(Rukia rade)
Luara micul dejun, apoi se apucara de curatenie. Totul se termina pe la ora 1, caci Rukia nu se putu abtine sa nu faca si ceva de mancare. (Adora sa-i ia locul lui Yuzu in bucatarie.)
I: Si acum ce mai facem?
R: Vreau sa ies putin pe-afara. Vii?
I: Normal!
Cei doi se schimba si ies la o mica plimbare pe strazi.
I: Hai in parc.
In parc se jucara in leagane, apoi se alergara putin, se dadura pe bari, in balansoare si cam prin toate aparatele din parc pe care le gaseau libere, caci era plin in acea zi de duminica.
Pe la ora 5 dupa-amiaza, cei doi voiau sa plece, dar leaganele ii fascinau prea tare.
R: Parca zbor! (Ichigo rade) E ca atunci cand mergeam pe nori, doar ca vantul e mai puternic.
I(zambind bland) : se pare ca-ti plac ambele vieti.(o pauza de cateva secunde) Care iti place mai mult?
R: Nu stiu… Cred ca…(iar o pauza) cea umana.
I(se trezeste din visare) : Da? Credeam ca cea de Shinigami… Adica acolo esti o printesa si toata lumea te respecta.
R: Asta e problema! Acolo toti ma “venereaza” si eu nu ma simt bine deloc. Parca nu sunt eu. Este bine, chiar foarte bine sa fi o Kuchiki; nimeni nu se leaga de tine in mod direct. Dar viata era mai amuzanta cand nimeni nu ma cunostea…
I: Si…aici ce-ti place?
R: Faptul ca nu atrag atentia asupra-mi. Faptul ca pot sa ma impiedic si sa cad fara ca cineva sa strige: “Hei! Uite! E printesa! A cazut!” si sa rada de mine la oice miscare gresita. E frumos sa ai colegi, prieteni.
I: Acolo n-ai avut prieteni?
R: In afara de Renji…Nimeni. Si Renji pana la Academie. Cand am fost repartizati diferit, ne-am intalnit prea rar ca sa mai spun ca eram prieteni.
I: Prea rar insemnand cam cat?
R: Pai… Uneori o data pe saptamana…Alteori la o luna sau doua…Niciodata regulat. Doar asa…intamplator. Si in afara de “Salut! Ce faci?” nu puteam spune.
I: Cam urat… S-a mai schimbat viata ta de atunci?
R: De cand te-am cunocut pe tine, s-a schimbat radical! Am inceput sa am prieteni, colegi, amici…
I: Dar in casa lui Byacuya?
R: La Byacuya nii-sama, nu stateam prea mult. Mai mult la divizia 13. acolo nu-i aveam mai apropiati decat pe capitanul Ukitake, pe vice-capitan, sotia acestuia si inca doi shinigami, dar respectul ma facea sa nu le pot vorbi despre problemele mele. In familia Kuchiki eram fiica lor doar cu numele. Nu puteam sa le vorbesc depre nimic, tot din cauza respectului.
I: Cu mine de ce poti vorbi?
R: Nu stiu… E ceva special la tine care ma face sa-ti pot vorbi. Nu-mi impui respect si nu inteleg de ce. Te-ai purtat frumos cu mine, chiar daca eram o straina si acest lucru ar trebui sa-mi impuna un respect incomparabil pentru tine si ar trebui sa mi-l ceri. Totusi n-o faci.
I: Acelasi lucru si aici. M-ai salvat pe mine si pe familia mea si nu ai cerut nimic in schimb. Mi-ai aratat ca exista si alte cai de a proteja. Ai fost categorica cu mine si nu mi-ai lasat motive sa dau inapoi. Din orgoliu, nu ti-am oferit respectful pe care il meritai.
R: Poate ca daca ne respectam, n-ar mai fi fost lucrurile asa amuzante.
I: Poate ca ai dreptate.
R: Ichigo! (baiatul intoarce capul, apoi bruneta se ridica si se pune in fata lui, transformandu-si fata care aproape plangea in una vesela si zambitoare) TU mi-ai schimbat viata! Multumita tie am ceva care ma pune la incercare zilnic.
I(se ridica la randul lui si pleaca incet spre dig): Si tu ai schimbat-o pe-a mea in multe feluri. Dar cel mai important (intoarce fata zambitoare spre ea) pentru ca esti tu! Fara tine, ultimii doi ani ar fi fost o plictiseala absoluta de care n-as fi putut scapa. Dar tu mi-ai dat viata! Mergem?
R: Bine!
Ajunsera la bucata cu noroi care parea la fel de periculoasa. Ichigo o lua inainte si Rukia dupa el, nu inainte sa inghita in sec. face primul pas si e aproape sa alunece, dar acum, ceva a sustinut-o. Uitandu-se la mana ei dreapta, era tinuta de Ichigo.
R: Ichi…go.
I: Nu mai risc!
Trecura de cosmarul Rukiei cu bine. Ichigo o tinuse de mana pana su iesit de pe dig, salvand-o chiar de cateva ori. Cand au ajuns pe strada, un vant puternic si racoros a inceput. Ichigo da drumul mainii Rukiei.
R: Multumesc de ajutor.
I: Sa mergem. E cam frig. (O pala de vant o face pe Rukia sa fereasca si sa se ascunda dupa Ichigo) Poftim! Ia geaca mea.
R: Dar tu?
I: Sunt bine. Nu mi-e frig. In plus… daca te las sa racesti iar, la noapte nu mai dorm, asa ca e mai bine sa tremur eu putin.
Acasa ajunsese si familia lui Ichigo, care ii invita la masa.
sper sa va placa prima parte :rusine: :rusine:
09.10.2008
36.5KB
Neasteptata apropiere dintre Yuri si Arina m-a uimit....Nu o toleram absolut deloc, mai ales avand in vedere faptul ca mie inca imi placea de Yuri...
M-am trezit pe la ora 2 a doua zi cu o durere de cap acuta. Seara trecuta am stat pana la ora 5 si am petrecut: am dansat, am baut, am vorbit, dar acum asta era rezultatul. Racisem de la apa rece din mare si ma durea capul. Restul inca dormeau, in afara de Arina care statea pe spate in pat si asculta muzica la casti. M-am schimbat si am coborat la cantina. Arina m-a urmat. Ne-am asezat amandoua la o masa si ne-am luat o cafea. Am inceput sa discutam.
S: -Deci...maine va fi ultima zi aici si apoi ne intoarcem....trist, nu?
A: -Stiu...as fi vrut sa dureze mai mult...(zice ea cu o voce melancolica)
Ma uit ciudat la ea si o intreb suspicioasa:
S: -Sa dureze....ce mai mult?
A: -Vacanta asta...
S: -A (in mintea mea: STAI! STOP! Nu mai fi paranoica!!!)
A: -Oricum, a fost frumos aseara (zice ea si isi propteste barbia in mana dreapta)
AICI AM EXPLODAT PARCA:
S: -Si totusi....ce a fost cu apropierea aia subita dintre tine si Yuri?
A: -Ce vrei sa spui?
S: -De faptul ca ati fost foarte..."APROPIATI" aseara...
A: (roseste un pic) -...paaai....cred ca....nu stiu....cred ca imi place de el....
Era sa ma inec cu cafeaua.
A: -Oricum...e ceva ciudat...nu imi place de el in felul in care mi-a placut de Light, adica sa vreau sa il seduc, sa ma culc cu el sau ceva de genu asta...
S: -AI VRUT SA TE CULCI CU LIGHT?
A: -....da...
S: -Of...mai bine nu...nu vrei sa te pui cu Kayo(zic eu si rad). Oricum...ei deja si-au stabilizat relatia....Eu zic sa nu te mai bagi intre ei.
A: -Da...cred ca mi-am dat seama de asta singura...
(Oau, a realizat! Ce intamplare!!!)
A: -Oricum...cu Yuri e alta poveste....ma simt atrasa in alt fel de el...oricum...las-o balta!
S: -Ma rog....
Nu am mai zis nimic ca stiam ca aveam sa explodez....Cu Yuuuuriiii!?!?!!? Cu Yuri AL MEU?!?!?!?!?! Parca imi venea sa o iau de ciuful ala rosu al ei si sa o dau de toti peretii, dar m-am abtinut. Mi-am baut cafeaua linistita pana la sfarsit.
S: -Ma duc sa ma antrenez un pic. Ne vedem mai incolo.
Am reusit sa ma controlez pana am ajuns in vestiarul de la patinoar. Acolo am inceput sa tremur de nervi si am aruncat cu sticla de apa de peretele din fata. Mi-am pus costumul meu (negru cu modele micute din dungi verzi si cu volanase la capete)m-am transformat si am intrat pe gheata imaginandu-mi ca sunt Odile. Mi-am pus castile si mi-am inceput primul meu program. M-am plictisit imediat si am inceput sa ma gandesc la ce mai puteam face pentru a-mi indrepta gandurile in alta parte. In februarie aveau sa fie din nou concursuri. Cand ma voi intoarce la Tokyo voi vorbi cu antrenorul sa ma includa si pe mine pe listele de la artistic. Pana atunci puteam sa imi fac un program macar. Am cautat prin playlistul de la Ipod si am gasit melodia perfecta: Noto Mamiko-Ichinuke
Mi-am denumit programul "Balerina fara zambet" fiindca asa eram si eu acum...nu putea zambi de nicio culoare. Am exersat tot felul de combinatii, dar niciuna nu era destul de buna pentru mine. Am sfarsit enervata pana peste masura, moarta de foame, nervoasa, trantita pe spate pe gheata de pe patinoar plangandu-mi de mila in gand.
06.01.2009
12.6KB
urasc rozul..dar sa zicem..nice
25.08.2012
70.2KB
Ar fi cv......dupa ce toata lumea isi descopera puterile cand venea randul meu cv nu era in regula...in loc sa fi primit magie alba (buna) primeam magie neagra (rrea) ....si ma transformama intr-un demon controlat de cnv rau care voia sa ne distruga....Eu fusesem aleasa demon deoarece in trecut am urat si am fost trista si inca in prezent eram la fel......si depindea numai de voi sa salvati lumea de raul provocat.........demonul care voi fi eu arata cam asa
08.11.2008
34.5KB
Camera mea este mare de tot fiindca stau intr-o vila cu 2 etaje si am 2 surioare mai mici ( una de 7 ani , Rio, si una de 4 ani , Ayame ) si un frate mai mare ( de 17 ani , Yuri ).
Camera mea este in totalitate turcoaz si bleu deschis, iar tavanul este acoperit de perdele transparente in tonuri de bleu. Nu am postere pe pereti, insa am cateva diplome si medalii castigate la patinaj si gimnastica atarnate. un cui argintiu este batut in perete langa diplome , unde am agatate patinele. Patul meu este mare si de asemenea, acoperit de cearsafuri bleu deschis intotdeauna cu miros proaspat de flori. Pe jos , peste parchetul deschis la culoare, am un covoras moale in tonuri de gri-argintiu si bleu pe care stau de obicei intinsa cand citesc sau cand sunt trista. Televizor nu am in camera, insa am un calculator care este asezat pe biroul mare de pe coltul cu geamul si asa am partea de birou cu calculatorul si partea de birou la care imi fac temele. Am si balcon la camera...un balcon micut, pe care de obicei vara stau si privesc in departare si ma gandesc la problemele mele.........ori fac plaja :))))) ;) Lucrurile mi le pastrez intr-un dulap cu usa glisanta dintr-un lemn lucios gri pe care eu am desenat diferite scene dintr-o gradina japoneza pe care am visat-o eu intr-o noapte si mi-a placut mult. Dulapul este mare, astfel incat sa imi incapa toate hainele mele si sa mai fie si loc pentru altele noi :)) De asemenea, pe o masuta de langa pat din acelasi lemn ca biroul si dulapul (am uitat sa zic de birou, dar e de acelasi fel ca dulapul), imi tin de obicei telefonul celular si am o lampa cu ceara verde si cateva lumanari parfumate cu miros oceanic si un suport pentru betisoare parfumate :dinti:
Stiu ca am scris enorm, dar...asta e camera mea :D :dinti:
eu am scris cum as vrea sa fie camera mea in poveste :dinti: si surioarele si fratele meu sunt si ei in poveste :dinti:
23.11.2008
23.5KB
Printre perechile trantite ma aflam si eu si Light. Din fericire, observasem la timp si, ca prin minune, mi-a reusit si un triplu axel, incat mi-am facut profesorul sa rada.
sensei: Nici daca era la o competitie internationala sau daca de asta deplindea viitorul planetei sau....de ce nu al universului, nu ti-ar fi iesit asa bine.
Ma bufnise si pe mine rasul si pe colegii mei pe care ii culegeam de pe jos. Light se tinu de mana mea si se ridica.
L: Multumesc!
k:"Wow! Asta e ceva!"
L: Raman dator!
k:"Cred ca s-a lovit la cap! De cand multumeste si ramane dator copilul asta?" Cu placere...
Aisu fuge dupa Sora. Profesorul ne spune sa continuam.
Dupa ore, mergem sa o cautam pe Sora, insa nu era de gasit.Nici la telefon nu raspundea... Eu si Anita fierbeam de nervi. Atunci vine marea mea surpriza din ziua respectiva...
L(serios): Hei, Kayo! Putem sta putin de vorba?
K(uimirea mi se citea pe chip): Desigur...
L: Stii...Imi pare rau ca am fost asa nesuferit....
K:"Oh! ai realizat"
L: Nu reactionez prea bine....
K: Observ...
L: Am doar o rugaminte la tine...si ....nu stiam cu sa-ti spun...
K:"Hopa! Ma bagi la idei!" Uimeste-ma:D
L: Imi faci....
K:"?"
L:un.....
K: " :uimit: sper ca nu zici copil ca mor! :uimit: "
L: ...tur al orasului....?
K:"Fiuf! Sunt vie!" Bine....
28.11.2008
19.8KB
as vrea sa va salut....si sa va anunt ca mi-am schimbat contul.....sunt Hashimaru Sora ( contul GreenBee care a scris pana acum ).....sincer, m-am enervat pe contul vechi, asa ca de acum in colo o sa scriu de pe contul asta.....sper sa nu va suparati! Arigato gozaimasu ! :dinti:
22.11.2008
23.5KB
aici este un scurt info despre anita:
NUME: Anita Tsukume
VARSTA: 12 (la fel ca si ceilalti)
CULOAREA PARULUI: saten deschis
CULOAREA OCHILOR: albastru
II PLAC: dulciurile, sa-si faca noi prieteni, pisicile negre, natura, muzica, baietii :nebun: etc.
NU-I PLAC: perversii :uimit: , sa fie tratata ca si cum ar fi slaba (ca putere), paianjenii, sa fie tradata, sa i se puna porecle urate etc.
TRECUT: he he... cititi in continuare si aflati singuri! :hi: :limba:
07.10.2008
43KB
Bineinteles k o sa apara si Yagami Light, un mare casanova pe care il voi pune cu botul pe labe si cu care ma voi imprieteni pana la final.
imi place sa fie mereu in centrul atentiei si e taaare lovit in orgoliu daca o fata(cazul meu) pe care el pune ochii il respinge sau nu e impresionata de el.
E un bun patinator si va fi partenerul meu in competitiile de dans pe gheata. Se adevereste pana la final ca si el va avea puteri(de motan:D)
Dupa nume probabil il cunoasteti, dar va voi poune totusi si poza:D
28.11.2008
19.9KB
eu ca un anime
08.11.2009
42.6KB
Eu eram tare confuza din nou. Parca toata viata mea se daduse peste cap. Abia cand incepusem si eu sa ma simt bine, iar s-au intamplat nenorociri. La lupta cu Rei si cu fratele lui Hayami-chan a fost ultima data cand l-am mai vazut pe Yuri. De atunci a disparut fara urma. De Aisu nici nu mai zic, probabil ca erau amandoi in acelasi loc. Nici nu vroiam sa imi imaginez.
Pana intr-o zi cand Aki mi-a vorbit din nou serios.
Aki: -Sora, vezi ca se va intoarce Yuri. I-am urmarit comportamentul ceva vreme si iti spun ca nu e vina lui. Supararea lui a fost alimentata de matusa mea cea malefica fara ca el sa stie, dar acum isi revine. Daca se intoarce la tine impreuna cu Aisu si iti spune ca ii pare rau sa il crezi si sa nu vorbesti urat cu el. Probabil e mai afectat decat tine.
Dupa asta nu a mai zis nimic. Ce prostie!!! gandesc eu. M-am saturat de toata incurcatura asta. Incepusem aproape sa nu mai am incredere in nimeni, nici macar in pisica mea. In acel moment suna soneria. Stateam prea bine intinsa pe spate pe patul meu. Avea sa deschida mama sau vreuna din ingrijitoare. Continui sa privesc tavanul gandindu-ma la viata mea fara sens cand aud vocea mamei:
Mama: -Sooraaaa, s-a intors Yuriiii!!!!
Atunci am tresarit din pat. Ii spusesem mamei ca Yuri a plecat la un prieten, nu vroiam sa o ingrijorez. O iau la fuga, ma impiedic de ultima treapta si cad lata pe podeaua de lemn. Ma ridic si il privesc pe Yuri in ochi. Desi se parea ca Aki avusese dreptate, vroiam sa ma distrez un pic. I-am citit gandurile : "Of, Sora, cum sa iti explic ca nu vroiam sa fac asa ceva?!?!?!"
La care zic eu:
Sora: -Stiu de ce nu vorbesti....nu stii cum sa imi explici ca nu ai vrut sa faci asta(cu un zambet malefic pe fata)
Yuri tresare. Ii citesc din nou gandurile: " Cum a stiut? Oricum trebuie sa ii spun ca acum Aisu e in drum spre casa lui! "
Sora: -Presupun ca acum Aisu e in drum spre ai lui?!
Yuri incepea sa isi dea seama ce faceam, asa ca am hotarat sa o las balta. Am urcat grabita la mine in camera, m-am imbracat cu haina groasa si am iesit degraba pe usa. Am strabatut orasul imediat si am ajuns la casa lui Aisu. Era foarte asemanatoare cu vila mea, doar ca avea curtea mai mare si avea o piscina cu fantana arteziana in mijloc, dar acum era acoperita cu zapada. Se lasase deja intunericul si incepea sa se faca din nou foarte frig. Ningea din nou cu fulgi mari. Respiram repede. Eram emotionata. Am sunat la interfon, dar, SURPRIZA, menajera mi-a spus ca nu venise inca acasa de ceva vreme.
Am pornit inapoi inspre casa trista. Cine stie unde se dusese...poate la scoala....poate la mine acasa si ne intersectasem pe drum fara sa observam...cum mergeam eu asa cu capul in pamant ii aud vocea cum ma striga....imi zic ca e imaginatia, dar cand insista ridic capul....el venea inspre mine si imi facea cu mana bucuros....ERA SANATOS, multumesc lui Dumnezeu!!!
-Aiiissuuuu-kuuuun!!!! tip eu si incep sa plang alergand spre el. "Sar" pe el si il imbratisez cu drag, apoi cadem amandoi in zapada moale si ne sarutam cu foc...
21.12.2008
52.6KB
Hopa, cred ca ar trebui sa facem clubul celor care "s-au indragostit de Sasuke la prima vedere". Asa a fost si la mine.
Cati ani aveam? 12, sa zic. Hei, sincer vorbind, arata cel mai bine dintre toti ceilalti. Numai asta ma interesa pe mine atunci. Mi-a placut pentru firea lui asezata, insa izbucnirile sale ocazionale m-au facut sa-mi dau seama ca ascundea ceva deosebit. Eu n-am vazut toate episoadele, ce sa mai zic de Shippuden. :zzz:
Tin minte ca mi-a placut rationamentul lui de la examenul acela scris. Genin era? Iertati-mi memoria slaba.
27.07.2012
29.5KB
Dupa ropote de aplauze pentru Fureya, mainil imi frigeau cumplit, desi de obicei le aveam reci, ca scoase din congelator. Mintea mi-era departe oricum. In masina, Kay probabil ca observase ca eram putin tensionata, asa ca rupse tacerea.
-Nu-ti pot citi gandurile, dar stiu ca ceva te framanta....
-Ai si tu dreptate...spun eu uitandu-ma pe fereastra la luminile ce le lasam in urma ca si cum n-ar fi existat.
-Ce e?intreaba el, atingandu-mi barbia cu degetele din cuburi de gheata.
-N..Nimic...spun eu abatuta, desi vocea trada ca mint.
-Kayo....
Vocea lui imi rasuna in minte. De ce naiba ma gandeam la asta de pe acum?
-Kay catre Kayo...receptie!
Rostindu-si numele ma facu sa-mi intorc privirea disperata dupa el.
-Kay....o.... Kayo! Kayo, esti bine?
O lumina ciudata...parca alba....vad bine? Sunt treaza?
-Kay....spun cu vocea parca pierduta.
-E aici, spune o voce familiara.
Deschid ochii si vad unde eram; in camera mea, in patul meu, cu fratele meu langa mine...
-Inuyasha...Unde...ce....?
-Ai adormit la Kay in masina si te-a adus el pana acasa. Era cam tarziu, asa ca am insistat sa ramana peste noapte... Te astepta sa te trezesti...ti-am deschis jaluzelele ca sa grabesc procesul, asa ca scoala-te si straluceste! Te astept jos, la micul dejun...
-Cred ca ar fi mai bine sa-l luam la mine in camera... doar eu si Kay...
-Cum vrei...
Ok...fratele meu prea grijuliu era afara din joc acum... Kay intra in camera si se aseja langa mine, pe pat.
-Deci...cum e dimineata?
-Luminoasa....
Pun palmele pe lat ca sa ma ridic si simt durerea...
-Ce-ai facut? se supara el
-Am aplaudat..ce altceva...
-Asa patesti mereu?
-Cateodata... o sa usture putin pana pun gheata....asta insemnand momentul in care toata casa doarme...
-Chiar crezi ca ai nevoie de gheata cand ai un vampir cu tine?
-Ce vrei sa spui?
Imi ia mainile si le pune pe-ale lui intr-ale mele. Era mai bine decat cu gheata. Intr-o clipa nu mai simteam niciun fel de usturime, ci doar ma bucuram de mainile lui.
-Te mai ustura?
-Putin...
Iar minteam...ce obicei tampit! Dar cu Kay totul era imposibil de oprit! Chiar si ura mea de a mintii.
Duse mainile mele langa buzele lui, apoi incepu sa sufle incet si rece peste ele. Era cea mai nebuna senzatie pe care o simtisem pana atunci. Imi placea, era o senzatie de racoare.
-E mai bine?
-Da!
Si acum chiar nu minteam! Chiar era mai bine sa-l stiu langa mine.Nu intelegeam ce fusese cu mine si de ce gandisem lucrurile acelea noaptea trecuta... dar amintindu-mi de asta...mi-au revenit in minte....
-Kay....am niste intrebari pentru tine...poate mai multe...si una mai ciudata ca alta...
-Ssssst!
-micul dejun pentru doi! striga Inuyasha din usa.
-Multumim! spunem amandoi cu zambete pe fata.
-(dupa ce-mi pleaca fratele) Deci....ai de gand sa-mi raspunzi?
-Depinde...spune el muscand din desertul meu.
-De ce depinde?
-Pai...aratam ca si cum am fi impreuna de ceva vreme, dar nu facem niciodata ce fac indragostitii...
"Indragostitii"...wow! mergea departe...
-Ca de exemplu...
-pai...avem cam o luna si ceva decand suntem "un cuplu" si....
-Si...
-Si....si! si! Si ce?
-Tu trebuie sa raspunzi, Kay!
-Am pus eu vreo intrebare?
-Kay! (Imi dau seama ca strigasem la el...putin nervoasa...) Scuze...
-Hei! Resentimente?
-Nu mai vorbi prostii!
-Kayo...daca e ceva care te supara...spune-mi...
-E doar...Stii... am ceva intrebari sa-ti pun.....dar...mi-e teama....
-De mine?
-Nicidecum! De reactiile tale...de raspunsuri poate....
-Promit ca incerc sa ma contorlez... si sa raspund cat de sincer pot...
-In primul rand... Ah! toate au primul rand!
-Kayo! Spune el zambind strengar. Ii adoram zambetul!
-Ok...imi trec multe prin cap....cum te vei descurca...cat vei rezista sa nu ma mananci...ma vei transforma si pe mine oare in Vampir in viata asta... cat pot sa ma bucur de tine....ce te vei face cand va veni primavara....sunt prea multe...
Kay ma asculta cu rasuflarea taiata. Se uita aproape ingrozit la mine si la fata mea disperata aproape planganda. Cred ca se abtinea mult....avea maxilarul inclestat si pumnii stransi... depasisem limita....
-Kay...Imi...Imi pare rau! Ti-am spus ca mi-e frica de reactia ta...
Se mai relaxa putin...dar vedeam bine ca inca se abtinea sa nu izbucneasca. O umbra a unui zambet se intrezarea pe chipul lui.
-In primul rand, si la mine chiar exista unul!, nu ma pot supara pe tine nici daca vreau, caci pentru tine traiesc acum, ca sa te stiu pe tine in siguranta. La celelalte ...voi raspunde din zbor... A te manca e exclus! Sunt indeajuns de puternic sa-mi stapanesc fortele si asta mi s-a dovedit de milioane de ori pana acum, ca au trecut cateva milioane de secunde cat am stat laga tine.... A te face si pe tine vampir e ultimul lucru care-mi trece prin cap...De mine poti sa ai parte cat vrei...asta in cazul in care nu te razgandesti si alegi pe altcineva in locul meu...atunci ma voi da la o parte si te voi lasa sa fi fericita alaturi de cine vrei tu...
-Nici sa nu-ti mai treaca prin cap ca m-as putea intoarce nefericita de la tine!
-Stai usor, pisicuto!Mai intai ia-ti micul dejun si apoi pune restul intrebarilor...
Tac si accept...Dupa ce ma si schimb..o alta intrebare imi sageta mintea si nu ma lasa sa gandesc limpede...nu-l auzisem spunand ceva in genul ala niciodata,,,,asa ca nu aveam de gand sa fiu prima ca declara,,,,
- Mai am o intrebare pe care as vrea sa ti-o pun...si acum mi-e teama de raspuns....
Cred ca rosisem toata....
-Te ascult....
-Tu.....
-sa dau raspunsul inainte sa termini intrebarea?
Kay avea ceva in cap...nu voia sa0mi spuna, dar se citea clar in privirea lui... Dintr-un motiv sau altul, parul amandurora era mai negru ca de obicei..poate din cauza soarelui care se zarea undeva pe fereastra...
Se ridica si vine spre mine cu pasi marunti iar eu incremenesc, asteptand sa vad ce vrea sa faca.
Se apropie de mine si imi ia barbia cu o mana, pe cealalta petrecand-o dupa talia mea.
-Voiai sa auzi cum iti spun ca te iubesc, si ca te iubesc cu adevarat, fara nicio urma de falsitate?
-Cred ca da...asta inainte sa-ti spun acelasi lucru....
Buzele lui de piatra le apasara pe ale mele. Inchid ochii si ma las purtata de fericirea primului sarut....
14.02.2009
45.2KB
sailro pluto ptref mea, e matura si draguta
29.07.2009
14.3KB
este unul din cele mai minunate si mai cutremuratoare animeuri pe care le-am vazut in viata mea... m-a intristat suferinta lui cand a vazut ca nu mai poate vedea din nou si toata nedumerirea lui cand afla ca totul fusese ca o iluzie, ca parca nimic din ce facuse nu era cum isi aducea aminte, cum stia el clar ca fusese.
28.07.2009
23.5KB
:nod: dar si sakura e kawaii! ;)
05.11.2008
50.2KB
Aki scoate capul din ghiozdanul meu special impletit pentru ea din lana groasa alba si spune torcand:
A: -In sfarsit...surorile mele...ne-am intalnit si noi....mi-era dor de voi
Eu chicotesc in gandul meu si o las pe Aki sa iasa din geanta. Imi scot un mar rosu ca focul din pachetul cu mancare si musc din el.
S: -Deci...care sunt noutatile? Ce se mai aude? :zzz:
30.11.2008
13.5KB
e prea bun....e mai bun si decat Tadase...defapt, Tadase e prost rau de tot :))
fara sa mai spun ca declaratia pe care i-a facut-o lui Amu e mult mai profunda decat modul clasic prin care a incercat Tadase sa ii zica ca o iubeste...si, in plus, Tadase a ranit-o de doua ori profund. Ikuto nu a facut asta, intotdeauna o apara, iar cand parea rau, o facea tot ca sa o tina in siguranta pe Amu, numai ca unii nu-si dau seama de asta!
31.08.2009
66.9KB
Am si eu dar nu stiu cat de bune sunt. :rotfl:
10.08.2012
31.5KB
super tare povestea, kayo!!!! :rotfl: :nod:
10.10.2008
33.9KB
K: Ok, am intels la ce te referi. Consider ca ar fi mai bine sa facem pace, dar sa stii ca n-o sa-ti mai adersez niciun apelativ, ca sa nu mai avem teme de discutie. Nu vreau sa-mi fac dusmani si chiar am vazut ca avem multe in comun. Ar fi mai bine sa-mi cer scuze pentru comportament....asa ca...imi pare rau ca am fost asa o capricioasa....